Patrimoniu mondial, recunoaștere universală
Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu, realizat de Constantin Brâncuși, a fost înscris oficial în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO la data de 27 iulie 2024. Decizia a fost adoptată prin consens de Comitetul Patrimoniului Mondial, în cadrul celei de-a 46-a sesiuni, desfășurate la New Delhi, India (21–31 iulie 2024).
Această recunoaștere confirmă valoarea universală excepțională a Ansamblului, considerat un punct de cotitură în istoria artei moderne, în special în domeniul sculpturii monumentale și al artei publice.
Înscrierea Ansamblului „Calea Eroilor” în Patrimoniul Mondial UNESCO confirmă:
- valoarea universală excepțională a operei
- unicitatea creației brâncușiene
- influența majoră asupra artei publice moderne
- importanța sa pentru patrimoniul cultural al umanității
Târgu Jiu devine astfel o destinație culturală de rang mondial.
O capodoperă unică în creația lui Brâncuși
Realizat între 1937–1938, Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu este singura creație de for public a marelui sculptor Constantin Brâncuși (1876–1957). În România, Ansamblul este inclus în Lista Monumentelor Istorice, pozițiile 455–460.
Opera a fost concepută ca un omagiu adus eroilor români căzuți în Primul Război Mondial, în luptele din 1916 de pe malurile Jiului, și reprezintă o sinteză desăvârșită între artă, spiritualitate și peisaj urban.
Axul simbolic al orașului Târgu Jiu
Ansamblul se desfășoară pe o axă simbolică vest–est, care traversează orașul Târgu Jiu și leagă natura, orașul și transcendența:
- Parcul Central, pe malul Jiului – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului
- Calea Eroilor – care include Biserica Sfinții Apostoli
- Parcul Coloanei – Coloana fără Sfârșit
Ansamblul a fost inaugurat oficial la 27 octombrie 1938.
În aprilie 2007 la Târgu-Jiu a fost dezvelit înscrisul care atestă hotărârea Uniunii Europene de includere a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” în patrimoniul cultural european (odată cu Palatul Cantacuzino, Ateneul Român din Bucureşti şi cetatea Histria din judeţul Constanţa).
Foto-2-Aerodrom Barza, 3 și 5-Ionel Scăunașu